Logo


  Atentie!
Despre antibioticele ce se pot administra porcusorilor, si cele care niciodata nu se vor administra, fiind toxice
,

      puteti citi aici!

 HOME

 ISTORIC

 RASE

 GENETICA

 VARIETATI CULORI

 VARIETATI BLANA

 COMPORTAMENT

 HRANIRE

 VITAMINA C

 INGRIJIRE

 REPRODUCERE

 BOLI

 PROBLEME DENTARE

 PARAZITI

 INTREBARI FRECVENTE

  FORUM

 LISTA DE DISCUTII

 TEST SI JOCURI

 LINKURI

 EXPOZITII

 CLUB

 HARTA SITE

 GALERIE FOTO

  Alte pagini:

 Familia Caviidae
 Tabel cu valoarea nutritiva a unor verdeturi, legume, fructe
  Mit si realitate
 Date fiziologice
 Hranire artificiala
 Cusca pentru porcusori
 Porcusorul meu musca
 Musca gratiile custii
 Hranirea si ingrijirea puilor orfani



Link recomandat:
 Cavy Spirit - Rule for Breeding Guinea Pigs: DON'T - Fi responsabil! Nu inmulti!


Porcusorul de Guineea, cunostinte de baza Cunostinte de baza privind intretinerea porcusorului
   Fisier in format pdf ce se poate salva, lista si distribui liber (270 KB).

Programul Acrobat Reader

Antibiotice
Antibiotice cu efecte toxice si/sau fatale pentru porcusori, si cele care se pot administra lor
    Fisier in format pdf, versiune pentru tiparire (56 KB)

Trusa de prim ajutor
 Trusa de prim ajutor destinata ingrijirii porcusorilor
    Fisier in format pdf, versiune pentru tiparire (80 KB)

 Fisa de tratament
In lipsa carnetului de sanatate intocmirea unor astfel de fise de catre medicul veterinar sunt deosebit de utile pentru cunoasterea antecedentelor medicale ale porcusorului
   Pentru tiparire (fisier pdf - 48 KB)


Bolile porcusorului de Guineea


 pagina 5/7. 


In timpul gestatiei femela va primi hrana bogata in Vitamina C, se va tine intr-un mediu fara stres, intr-o cusca spatiosa, va fi scoasa des pentru plimbari sa se poata misca mult (!), dar va fi cat mai putin manipulata (mai ales in ultimele saptamani ale gestatiei), se va hrani in asa fel, incat ea sa nu devina obeza, pentru a preintampina aparitia toxemiei gravidice. Factorii care pot cauza aceasta boala, nu se cunosc in totalitate, dar obezitatea (!), stresul, temperatura prea ridicata a incaperii, schimbarea brusca a temperaturii mediului, lipsa poftei de mancare, restrictia de hrana/apa de baut, spatiul neadecvat (mic), regimul necorespunzator, gestatiile des repetate (fara a se tine o pauza de cel putin 2 luni intre ele), numarul mare de pui pot contribui la aparitia acestei boli. Boala este mai frecventa la prima sau la a doua gestatie (mai ales la a doua), in general apare in ultimele saptamani ale gestatiei sau in al 7.-10. zi de dupa nastere. Femela se starceste, sta doar intr-un singur loc si este letargica, inapetenta, respiratia si urina ei au miros de acetona datorita acumularii corpilor cetonici in sange si urina. Tratamentul este rareori eficace, prevenirea fiind cea mai buna solutie! Aceasta boala este mai frecvent intalnita in perioadele fierbinti ale verii. Planificarea inmultirii in asa fel, ca in lunile iulie-august femela sa nu fie gestanta, este cea mai buna solutie, aplicata de multi crescatori responsabili. Se cunosc doua forme diferite ale toxemiei gravidice, cea mentionata mai sus - toxemia gravidica metabolica -, si cea circulatorie - ischemia uteroplacentara - precedat de pre-eclampsie (crize de convulsii). Si in cazul acestei toxemii simptomele sunt asemanatoare: inapetenta, apatie, cetoza.

  Inflamatia mamelei este adesea rezultatul blocarii laptelui in canal. Se vor spala mamelele femelei in apa calduta, putin sarata (alternativ cu ceai de musetel), aceasta ajutand la deblocarea canalelor. In cazul mastitei (infectie a mamelelor) vom cere ajutorul medicului veterinar. Va fi nevoie de masajul fin al mamelei, golirea laptelui gros de culoare alba-galbuie, spalarea mamelonului. Femela poate avea febra si/sau poate deveni inapetenta. Medicul va decide, daca este indicat folosirea antibioticelor - in asemenea cazuri s-a dovedit buna administrarea antibioticului Baytril.

  Portiuni fara par sau portiuni rarite pe una sau ambele parti ale soldului la femele pot aparea ca simptom al chistului ovarian, boala fiind mai frecventa la femelele in varsta. Daca se constata prezenta acestei neoformatiuni, va fi nevoie de interventie chirurgicala (indepartarea ovarelor si a uterului). In cazul in care interventia chirurgicala prezinta un risc - la cele cu varsta inaintata sau cu un organism prea slabit -, tratamentul cu hormoni (HCG - human chorionic gonadotropin) poate fi aplicata. Desi este mai costisitoare, aparatul cu ultrasunete va fi intotdeauna o mai buna solutie pentru diagnosticare, decat vizualizarea radiologica (aparatul Röntgen). Alte simptome posibil asociate: activitate crescuta manifestata prin comportament sexual agresiv fata de partenera(e) in timpul estrului, mamele usor marite si cu cruste pe ele, o usoara sau o accentuata crestere a abdomenului (de obicei la nivelul ambelor parti), o atitudine mofturoasa la hranire. O cadere a parului mai accentuata putem intalni si la femele in varsta cu tulburari hormonale. Despre portiunile fara par aparute din cauza unor tulburari hormonale se poate spune ca ele de obicei sunt simetrice si nu produc mancarimi.
    O cercetare privind influenta varstei si a statutului reproductiv asupra predominantei si marimii chistului ovarian la porcusori a fost efectuat de catre Nielsen T.D., Holt S., Ruelokke M.L. si McEvoy F.J. Studiul a fost facut pe 43 porcusori. Acestia au fost impartiti in 6 categorii, in functie de varsta si istoricul reproductiv:
    Dupa varsta s-au luat in considerare trei diferite categorii: a.) indivizi sub un an; b.) intre unu si doi ani; c.) si cei peste doi ani. In continuare fiecare categorie de varsta a mai fost impartita pe inca doua categorii: 1.) femele care au avut una sau mai multe gestatii; 2.) si femele care nu au fost folosite niciodata pentru monta. Fiecare femela a fost examinata clinic, diagnosticarea fiind efectuata si cu ultrasunete. Posibilele relatii dintre istoricul reproductiv si aparitia/predominanta chistului, si respectiv dintre aparitia / predominanta chistului, marimea lui si varsta s-a studiat folosind analiza lineara regresiva, investigatia a fost facuta cu ajutorul analizei Mantel-Haenzel. Doua dintre cei 43 porcusori, adica 4,7% din ele au prezentat alopecie simetrica. La cei 41 porcusori, adica la cei 95% ramasi, o corelatie semnificativa intre istoricul reproductiv si aparitia / predominanta chistului ovarian nu (!) s-a observat, din punct de vedere statistic neexistand asemenea corelatie intre ele. O legatura reciproca a putut fi observata (!) intre marimea chistului ovarian si varsta (valoarea P < 0,01), si intre aparitia / predominanta chistului ovarian si varsta (valoarea P < 0,02)
  - Sursa: The Journal of Small Animal Practice, 30 June 2003.

  La unele femele pe corp pot aparea portiuni fara par si in perioada gestatiei sau in perioada alaptarii. Cauzele pot fi multiple: tulburari hormonale, diferiti factori ereditari sau nutritionali, gestatii repetate (daca femela naste prea des), cresterea si dezvoltarea prea rapida a fatului in uter, cresterea exagerata a glandelor suprarenale etc. Hiperplazia corticosuprarenalei (boala Cushing) se poate depista cu ajutorul aparatului cu ultrasunete. Porcusorii au glandele suprarenale mici (aprox. 3-4 mm), pentru o diagnosticare cat mai corecta e bine sa se faca comparatia glandelor a doi porcusori de aceeasi varsta, greutate si sex.
  In unele cazuri se intampla ca femela sa isi smulga propriul par in perioada lactatiei, avand intiparit in gene acest obicei ancestral, stramosii captusind in acest fel cuibul. Uneori, in timpul lactatiei se intampla ca puii sa smulga o mica parte din blana mamei in apropierea mamelonului.

  De retinut! Caderea masiva a parului pe diferite portiuni ale corpului, urmata de scarpinarea mai deasa decat cea obisnuita poate fi simptomul aparitiei diferitelor boli, fiind o caracteristica specifica de boala la aceste animale. Pentru identificarea bolii va fi necesara consultarea medicului veterinar.
  Despre infestarile cu paraziti aici gasesti informatii detaliate.

  Este foarte important ca porcusorul sa consume fan, acesta contribuie la buna functionare a sistemului digestiv. Fanul va fi mereu accesibil. Daca un porcusor roade propriul par sau cel al partenerului, s-ar putea ca hrana lui sa fie saraca in fibre (celuloza). Roaderea parului poate fi si un obicei prost, sau poate deveni un obicei din cauza plictiselii, monotoniei etc. La cei care traiesc in grup, autorul va fi cel care ocupa o pozitie mai inalta pe scara ierahica. Imbogatirea mediului, o cusca mare, spatioasa, diferite accesorii stimulative, bariere vizuale, ocazional ascunderea unor bucati favorite in diferite locuri etc., si - foarte important - dieta bogata in fibre, poate stopa acest comportament. In cazul in care totusi persista, in unele cazuri administrarea picaturilor Beres impreuna cu Vitamina C pe o perioada de 30 zile, poate ajuta, neavand efecte secundare. Se va da zilnic odata una-doua picaturi Beres si aprox. 25 mg Vitamina C direct in gurita sau administrat cu lingurita, si imediat dupa administrare ii vom oferi o bucatica de ceva ce ii place (castravete, marar sau altceva), pentru a fi siguri ca le-a inghitit. In cazul in care aceasta inclinatie persista si dupa acest tratament, si comportamentul lui ne deranjeaza (roade blana unui porcusor care va participa la expo), micul „artist” va fi despartit de cel „barberit” cu o gratie pus la mijlocul custii, sau va fi asezat in alta cusca, langa cel al partenerului. Fiind animal social, are nevoie de compania semenilor, izolarea completa nu este recomandata.


 pagina anterioara

5/7

pagina urmatoare 


Pe aceasta pagina:
 Toxemie gravidica
 Mastita
 Chist ovarian
 Chelie partiala post-partum, tulburari hormonale
 Roaderea parului

Bolile porcusorului - pagina 1:
 Tendinta de a ascunde boala!
 Pericolul instalarii cetozei
 Enterocolita, degradare a florei intestinale
 Probiotice pentru reechilibrarea florei intestinale
 Constipatie
 Intoxicatie: plante toxice, alimente contaminate cu pesticide, ingrasaminte
 Infectii respiratorii
 Alergie
 Infectii ale aparatului auditiv

Bolile porcusorului - pagina 2:
 Hipertermie
 Urina de aspect laptos
 Afectiuni renale, uro-genitale
 Atac cerebral
 Scorbut
 Eruptii la nivelul buzelor

Bolile porcusorului - pagina 3:
 Probleme oftalmologice, ranire
 Intoarcere spre inauntru a ploapei
 Conjunctivita neonatala
 Conjunctivita
 Obstructia canalului lacrimal
 Inrosire a ochilor
 Microftalmie, orbire
 Tesut adipos pe conjunctiva
 Fluid alb secretat de ochi in timpul toaletarii
 Suprafata lipsita de par de dupa ureche

Bolile porcusorului - pagina 4:
 Tulburari ale glandei supracaudale
 Sacul anal
 Monitorizarea aparatului genital la mascul
 Coprofagia
 Slabirea muschilor anali

Bolile porcusorului - pagina 6:
 Tumori
 Chist sebaceu
 Inflamatii ale glandei parotide si/sau submaxilare
 Afectiuni ale talpii
 Intarituri ale pielii dupa pernutele talpii

Bolile porcusorului - pagina 7:
 Diabet zaharat
 Abnormitati



  Valoarea nutritiva a unor verdeturi, legume, fructe:

   Versiunea pentru tiparire (160 KB)

Mondovics Geda
Copyright © 2001-2008.
Toate drepturile rezervate.