
Linkuri utile:
Greutatea corporala a cinci femele de la nastere pana la varsta de un an, fisier png - 32 KB
Greutatea corporala a cinci masculi de la varsta de o saptamana pana la varsta de un an, fisier png - 32 KB
|
|
Dentitia si diferitele probleme dentare
ale porcusorului de Guineea
pagina 1/2. 
Dentitia rozatoarelor este foarte
caracteristica.
Pe maxilar si mandibula ele au cate o pereche de incisivi in forma de dalta, usor curbati spre posterior. Caninii
lipsesc, intre incisivi si masele au un spatiu mai mare numit diastema. Maselele formeaza un rand neintrerupt. Cele mai multe
rozatoare au cate 1-1 premolar si cate 3-3 molari pe ambele parti si ambele maxilare (inferior si superior). Incisivii lor sunt
ascutiti, latiti asemanator unei dalti, si cu mugurii dentari prezenti tot timpul, din aceasta cauza incisivii cresc mereu,
incontinuu. Ambele perechi de dinti din fata sunt acoperiti cu un strat de smalt numai pe fata anterioara (pe suprafata
exterioara), restul incisivilor fiind alcatuiti din material numit dentina. Smaltul si dentina au proprietati fizice diferite.
Dentina, fiind mai moale se toceste mai repede, decat smaltul. Datorita faptului ca dintii cresc incontinuu, pe tot parcursul
vietii, acesti incisivi usor curbati spre interior raman ascutiti tot timpul, deoarece marginea taietoare a lor in timpul
roaderii se toceste mereu in forma de dalta. Rozatoarele au astfel o dentitie de exceptie, incisivii intens folositi si cu
crestere permanenta, datorita radacinii deschise, cresc in continuu, partile tocite in acest fel completandu-se, dintii
ramanand mereu ascutiti datorita acestui proces de auto-ascutire.
Dintre cele aproximativ 1700 de specii de rozatoare ce traiesc azi, majoritatea au pe langa incisivii caracteristici
masele de tip brachidont, cu coroane mai scunde si radacini bine formate, inchise. Numai cinci specii au toti dintii cu crestere
continua, iepurele saritor (Pedetes capensis), mara (Dolichotis patagonum), porcul de apa (Hydrochaeris
hydrochaeris), chinchilla (Chinchilla laniger), si porcusorul de Guineea (Cavia porcellus). La acestea, pe langa
incisivii si (!) premolarii, molarii au radacina deschisa, fiecare dinte este lipsit de radacina si creste incontinuu, pe tot
parcursul vietii (L.F.J. Legendre, Can Vet J. 2002 May, Canadian Veterinary Medical Association).
Merita mentionata, ca iepurele are si el toti dintii cu radacina deschisa si crestere continua pe tot parcursul
vietii. Incisivii iepurelui sunt si ei acoperiti cu un strat de smalt, nu doar pe fata anterioara, cum e la rozatoare, ci si pe
fata posterioara (!), pe cea anterioara fiind acoperiti cu un smalt mai gros, iar pe cea posterioara cu un smalt mai subtire.
Iepurele nu apartine ordinului Rozatoare, acest mamifer rozator este reprezentant al ordinului Lagomorpha din
cauza mai multor diferente, cea mai importanta fiind cea a dintilor. Pana cand rozatoarele au pe ambele maxilare cate o pereche
de incisivi, lagomorfele au doua perechi de incisivi pe maxilar, in spatele incisivilor aflati pe maxilarul superior fiind
prezenti si alti doi incisivi auxiliari, si o pereche de incisivi pe mandibula.
Dentitia si masticatia la porcusor
In total porcusorul are 20 dinti.
Formula dentara: I 1/1, C 0/0, P 1/1, M 3/3 - unde I - Incisivi, C - Canini, P - Premolari si M - Molari.
Incisivii sunt relativ scurti, coroana premolarilor si molarilor fara radacini au tuberculii comprimati de-a latul
maselelor, in forma de creste transversale. Miscarile de lateralitate a mandibulei sunt mult limitate din cauza celor doua creste
osoase mari pe care se insera muschii masticatori. La porcusori dintii posteriori (premolarii, molarii) de pe o parte si alta a
maxilarului superior sunt asezati mai aproape, in comparatie cu dintii posteriori de pe o parte si alta a maxilarului inferior.
Astfel pe maxilarul superior suprafetele de masticatie sunt mai inalte pe partea interioara, iar pe maxilarul inferior pe partea
exterioara. Porcusorul isi poate misca mandibula inspre spate cu usurinta, miscarile de lateralitate insa sunt foarte limitate.
Datorita miscarilor de propulsie-retropulsie mandibula se misca in fata si inapoi asemenea unei sanii, dintii frecandu-se in
toata latimea ei. Orizontal, cele doua maxilare pot face si miscari circulare, in masticatie efectuand miscari circulare si spre
exterior in jurul axei longitudinale, strivind si fragmentand plantele fibroase, hrana vegetala.
Dinti rupti
Uneori se intampla, ca unul dintre incisivi sa se rupa. In acest caz vom supraveghea atent cresterea dintelui pana
va atinge lungimea initiala. In general va creste in scurt timp la lungimea potrivita, porcusorul hranindu-se normal. Daca din
aceasta cauza el nu poate manca bine, temporar alimentele ii vom taia in bucati mai mici, in caz de nevoie ii vom prepara si
hrana care se poate mesteca usor, trecand cat mai repede posibil la hranirea obisnuita. Vom cere ajutorul medicului in cazul in
care la locul rupturii suprafata dintelui este zdrentaroasa, colturoasa, daca incisivul din partea opusa este inclinat, daca
observam o inflamatie in acel loc, porcusorul nu mananca etc. Lipsa de Vitamina C are o influenta negativa asupra cresterii si
dezvoltarii dentitiei. Pe langa fan si hrana speciala dupa necesitate, vom da porcusorului alimente bogate in Vitamina C.
Dinti crescuti peste masura
Dintii porcusorului cresc in continuu, pe tot parcursul vietii. Consumarea fanului si a vegetalelor cu continut inalt
de fibre ajuta la tocirea uniforma a dintilor. La porcusorii cu dieta necorespunzatoare dintii pot creste prea lungi. Mai
rar se poate intampla si din motive ereditare, in acest caz va fi nevoie de taierea periodica din lungime, pana la sfarsitul
vietii, predispozitii ereditare fiind observate in special la porcusorii care inca nu au implinit varsta de doi ani. Alte cauze
care pot determina cresterea incorecta si/sau peste masura a dintilor sunt diferitele infectii bucale, traume locale suferite la
varste fragede, o prelungita hranire artificiala cu hrana moale, neabraziva, traumatism cauzat de cadere de la inaltime, diferite
alte fracturi sau raniri la nivelul maxilarelor, uneori putand fi cauzate chiar si de o muscare
agresiva ale gratiilor custii. In unele cazuri dintii prea lungi pot afecta si ligamentele sau muschii mandibulei, ducand la
laxitati ligamentare si/sau la slabirea muschilor masticatori.
Daca scade in greutate (!), are interes fata de hrana si totusi nu poate manca, sau este inapetent, este
foarte important sa fie verificati incisivii, premolarii si molarii, deoarece acestia pot creste prea lungi. In acest caz
porcusorul va avea nevoie de ingrijiri medicale, altfel el incet, dar sigur, moare. Este foarte importanta diagnosticarea
corecta, deoarece inapetenta (lipsa poftei de mancare) poate fi simptomul mai multor boli.
Cresterea peste masura a incisivilor necesita intotdeauna (!) si controlarea premolarilor si molarilor. Dintii
inferiori pot creste inspre cavitatea bucala, formand un fel de pod peste limba, iar dintii superiori pot creste spre exterior,
aproape de obraz, in asa fel, incat arcadele dentare sa nu se inchida corespunzator. Compromitand masticarea, aceasta crestere
anormala impiedica inghitirea hranei, adesea fiind insotita si de diferite complicatii (infectii la nivelul maxilarelor,
gingiilor, ranirea limbii). Numai medicul veterinar va taia din lungimea dintilor. Incisivii se pot taia cu usurinta. Taierea
premolarilor si molarilor este o interventie mai grea. In strainatate foarte multe vieti de porcusori au fost salvate, deoarece
la taierea premolarilor si molarilor nu s-a folosit anestezic (anestezia fiind periculoasa in cazul lor), ci s-a folosit un
instrument special pentru deschiderea gurii.
In aceasta perioada - daca nu bea apa, si/sau nu poate consuma hrana, porcusorul va fi adapat si hranit cu ajutorul unei seringi, pentru a nu se deshidrata si a nu muri de inanitie.
Salivarea excesiva, sau in unele cazuri muscarea nervoasa a unor obiecte, accesorii
poate fi un semn al cresterii peste masura a dintilor. Adesea porcusorul nu poate tine gura inchisa din cauza dintilor crescuti
prea lungi, saliva scurgandu-se, si umezindu-i blana sub barbie. La aparitia acestor simptome neaparat va fi consultat de catre
medicul veterinar, verificarea molarilor si premolarilor in acest caz fiind extrem de importanta. Trebuie stiut, ca doar
salivarea excesiva poate fi si simptomul altor boli, cum ar fi hipertermia (expunerea porcusorului la o temperatura ridicata, in
canicula, soare arzator), toxemia gravidica, sau mai rar boala Cushing.
|
1/2
|
pagina urmatoare 
|
|
Pe aceasta pagina:
Dentitia rozatoarelor
Dentitia porcusorului si masticatia
Dinti rupti
Cresterea dintilor peste masura
Diferitele probleme dentare ale porcusorului - pagina 2:
Elongare a radacinilor
Alte anomalii dento-maxilare
Fixator elastic pentru mandibula, ca tratament terapeutic
Masarea si stimularea muschilor masticatori
Fisa de tratament
In lipsa carnetului de sanatate
intocmirea unor astfel de fise de catre medicul veterinar sunt deosebit de utile pentru cunoasterea
antecedentelor medicale ale porcusorului
Pentru tiparire (fisier pdf - 48 KB)
|