Dentitia si diferitele probleme dentare
ale porcusorului de Guineea

pagina 1/2. 

Dentitia rozatoarelor este foarte caracteristica.
  Pe maxilar si mandibula ele au cate o pereche de incisivi in forma de dalta, usor curbati spre posterior. Caninii lipsesc, intre incisivi si masele au un spatiu mai mare numit diastema. Maselele formeaza un rand neintrerupt. Cele mai multe rozatoare au cate 1-1 premolar si cate 3-3 molari pe ambele parti si ambele maxilare (inferior si superior). Incisivii lor sunt ascutiti, latiti asemanator unei dalti, si cu mugurii dentari prezenti tot timpul, din aceasta cauza incisivii cresc mereu, incontinuu. Ambele perechi de dinti din fata sunt acoperiti cu un strat de smalt numai pe fata anterioara (pe suprafata exterioara), restul incisivilor fiind alcatuiti din material numit dentina. Smaltul si dentina au proprietati fizice diferite. Dentina, fiind mai moale se toceste mai repede, decat smaltul. Datorita faptului ca dintii cresc incontinuu, pe tot parcursul vietii, acesti incisivi usor curbati spre interior raman ascutiti tot timpul, deoarece marginea taietoare a lor in timpul roaderii se toceste mereu in forma de dalta. Rozatoarele au astfel o dentitie de exceptie, incisivii intens folositi si cu crestere permanenta, datorita radacinii deschise, cresc in continuu, partile tocite in acest fel completandu-se, dintii ramanand mereu ascutiti datorita acestui proces de auto-ascutire.

  Dintre cele aproximativ 1700 de specii de rozatoare ce traiesc azi, majoritatea au pe langa incisivii caracteristici masele de tip brachidont, cu coroane mai scunde si radacini bine formate, inchise. Numai cinci specii au toti dintii cu crestere continua, iepurele saritor (Pedetes capensis), mara (Dolichotis patagonum), porcul de apa (Hydrochaeris hydrochaeris), chinchilla (Chinchilla laniger), si porcusorul de Guineea (Cavia porcellus). La acestea, pe langa incisivii si (!) premolarii, molarii au radacina deschisa, fiecare dinte este lipsit de radacina si creste incontinuu, pe tot parcursul vietii (L.F.J. Legendre, Can Vet J. 2002 May, Canadian Veterinary Medical Association).
  Merita mentionata, ca iepurele are si el toti dintii cu radacina deschisa si crestere continua pe tot parcursul vietii. Incisivii iepurelui sunt si ei acoperiti cu un strat de smalt, nu doar pe fata anterioara, cum e la rozatoare, ci si pe fata posterioara (!), pe cea anterioara fiind acoperiti cu un smalt mai gros, iar pe cea posterioara cu un smalt mai subtire. Iepurele nu apartine ordinului Rozatoare, acest mamifer rozator este reprezentant al ordinului Lagomorpha din cauza mai multor diferente, cea mai importanta fiind cea a dintilor. Pana cand rozatoarele au pe ambele maxilare cate o pereche de incisivi, lagomorfele au doua perechi de incisivi pe maxilar, in spatele incisivilor aflati pe maxilarul superior fiind prezenti si alti doi incisivi auxiliari, si o pereche de incisivi pe mandibula.

  Dentitia si masticatia la porcusor
  In total porcusorul are 20 dinti.
  Formula dentara: I 1/1, C 0/0, P 1/1, M 3/3 - unde I - Incisivi, C - Canini, P - Premolari si M - Molari.
  Incisivii sunt relativ scurti, coroana premolarilor si molarilor fara radacini au tuberculii comprimati de-a latul maselelor, in forma de creste transversale. Miscarile de lateralitate a mandibulei sunt mult limitate din cauza celor doua creste osoase mari pe care se insera muschii masticatori. La porcusori dintii posteriori (premolarii, molarii) de pe o parte si alta a maxilarului superior sunt asezati mai aproape, in comparatie cu dintii posteriori de pe o parte si alta a maxilarului inferior. Astfel pe maxilarul superior suprafetele de masticatie sunt mai inalte pe partea interioara, iar pe maxilarul inferior pe partea exterioara. Porcusorul isi poate misca mandibula inspre spate cu usurinta, miscarile de lateralitate insa sunt foarte limitate. Datorita miscarilor de propulsie-retropulsie mandibula se misca in fata si inapoi asemenea unei sanii, dintii frecandu-se in toata latimea ei. Orizontal, cele doua maxilare pot face si miscari circulare, in masticatie efectuand miscari circulare si spre exterior in jurul axei longitudinale, strivind si fragmentand plantele fibroase, hrana vegetala.

Dinti rupti
  Uneori se intampla, ca unul dintre incisivi sa se rupa. In acest caz vom supraveghea atent cresterea dintelui pana va atinge lungimea initiala. In general va creste in scurt timp la lungimea potrivita, porcusorul hranindu-se normal. Daca din aceasta cauza el nu poate manca bine, temporar alimentele ii vom taia in bucati mai mici, in caz de nevoie ii vom prepara si hrana care se poate mesteca usor, trecand cat mai repede posibil la hranirea obisnuita. Vom cere ajutorul medicului in cazul in care la locul rupturii suprafata dintelui este zdrentaroasa, colturoasa, daca incisivul din partea opusa este inclinat, daca observam o inflamatie in acel loc, porcusorul nu mananca etc. Lipsa de Vitamina C are o influenta negativa asupra cresterii si dezvoltarii dentitiei. Pe langa fan si hrana speciala dupa necesitate, vom da porcusorului alimente bogate in Vitamina C.

  Dinti crescuti peste masura
  Dintii porcusorului cresc in continuu, pe tot parcursul vietii. Consumarea fanului si a vegetalelor cu continut inalt de fibre ajuta la tocirea uniforma a dintilor. La porcusorii cu dieta necorespunzatoare dintii pot creste prea lungi. Mai rar se poate intampla si din motive ereditare, in acest caz va fi nevoie de taierea periodica din lungime, pana la sfarsitul vietii, predispozitii ereditare fiind observate in special la porcusorii care inca nu au implinit varsta de doi ani. Alte cauze care pot determina cresterea incorecta si/sau peste masura a dintilor sunt diferitele infectii bucale, traume locale suferite la varste fragede, o prelungita hranire artificiala cu hrana moale, neabraziva, traumatism cauzat de cadere de la inaltime, diferite alte fracturi sau raniri la nivelul maxilarelor, uneori putand fi cauzate chiar si de o muscare agresiva ale gratiilor custii. In unele cazuri dintii prea lungi pot afecta si ligamentele sau muschii mandibulei, ducand la laxitati ligamentare si/sau la slabirea muschilor masticatori.
  Daca scade in greutate (!), are interes fata de hrana si totusi nu poate manca, sau este inapetent, este foarte important sa fie verificati incisivii, premolarii si molarii, deoarece acestia pot creste prea lungi. In acest caz porcusorul va avea nevoie de ingrijiri medicale, altfel el incet, dar sigur, moare. Este foarte importanta diagnosticarea corecta, deoarece inapetenta (lipsa poftei de mancare) poate fi simptomul mai multor boli.
  Cresterea peste masura a incisivilor necesita intotdeauna (!) si controlarea premolarilor si molarilor. Dintii inferiori pot creste inspre cavitatea bucala, formand un fel de pod peste limba, iar dintii superiori pot creste spre exterior, aproape de obraz, in asa fel, incat arcadele dentare sa nu se inchida corespunzator. Compromitand masticarea, aceasta crestere anormala impiedica inghitirea hranei, adesea fiind insotita si de diferite complicatii (infectii la nivelul maxilarelor, gingiilor, ranirea limbii). Numai medicul veterinar va taia din lungimea dintilor. Incisivii se pot taia cu usurinta. Taierea premolarilor si molarilor este o interventie mai grea. In strainatate foarte multe vieti de porcusori au fost salvate, deoarece la taierea premolarilor si molarilor nu s-a folosit anestezic (anestezia fiind periculoasa in cazul lor), ci s-a folosit un instrument special pentru deschiderea gurii.
  In aceasta perioada - daca nu bea apa, si/sau nu poate consuma hrana, porcusorul va fi adapat si hranit cu ajutorul unei seringi, pentru a nu se deshidrata si a nu muri de inanitie.
  Salivarea excesiva, sau in unele cazuri muscarea nervoasa a unor obiecte, accesorii poate fi un semn al cresterii peste masura a dintilor. Adesea porcusorul nu poate tine gura inchisa din cauza dintilor crescuti prea lungi, saliva scurgandu-se, si umezindu-i blana sub barbie. La aparitia acestor simptome neaparat va fi consultat de catre medicul veterinar, verificarea molarilor si premolarilor in acest caz fiind extrem de importanta. Trebuie stiut, ca doar salivarea excesiva poate fi si simptomul altor boli, cum ar fi hipertermia (expunerea porcusorului la o temperatura ridicata, in canicula, soare arzator), toxemia gravidica, sau mai rar boala Cushing.

Pe aceasta pagina:
 Dentitia rozatoarelor
 Dentitia porcusorului si masticatia
 Dinti rupti
 Cresterea dintilor peste masura

Diferitele probleme dentare ale porcusorului - pagina 2:
 Elongare a radacinilor
 Alte anomalii dento-maxilare
 Fixator elastic pentru mandibula, ca tratament terapeutic
 Masarea si stimularea muschilor masticatori

 Trusa de prim ajutor destinata ingrijirii porcusorilor
    Fisier in format pdf, versiune pentru tiparire (80 KB)

 Fisa de tratament
In lipsa carnetului de sanatate intocmirea unor astfel de fise de catre medicul veterinar sunt deosebit de utile pentru cunoasterea antecedentelor medicale ale porcusorului
   Pentru tiparire (fisier pdf - 48 KB)

Mondovics Geda
Copyright © 2001-2012. Toate drepturile rezervate.
Politica de confidentialitate