Pagina 1 din 2
Propun o sectiune numita MEMORIAL
Scris: 13 Feb 2008, 20:03
de Borki
Geda te rog, daca se poate...
Suntem multi cei care am pierdut un suflet drag
Multumiri
Scris: 14 Feb 2008, 15:01
de simo
Ideea ta este foarte buna. Si eu consider ca e nevoie de asa ceva!
Scris: 14 Feb 2008, 18:07
de bianca
si eu sustin initiativa ta borki

chiar daca din fericire nu am pierdut nici un animal drag, sunt sigura ca este o alinare pt sufletul celor care au suferit o astfel de pierdere, sa vorbeasca despre animalutzele lor!
Multumiri
Scris: 15 Feb 2008, 10:47
de Borki
Multumim mult Geda!
Scris: 13 Mar 2008, 21:54
de Jo
Ideea a fost buna insa de cate ori vad sectiunea acolo mi se strange inima in mine, tot intru si citesc posturile, plang si ies. Nu pot sa imi iau inima in dinti si sa scriu

. Poate intr-o zi....
Scris: 14 Mar 2008, 01:41
de Jo
M-am mai gandit si am ajuns la alta concluzie, mai buna, zic eu : hai sa punem in albumul memorial poze (link-uri catre poze) si povestiri nostime despre purcelusii pe care i-am pierdut, in felul acesta le cinstim memoria cum merita sa le fie cinstita, cu bucurie multa si multumire sufleteasca ca au trecut prin vietile noastre si ni le-au schimbat intr-un mod cum n-a mai facut-o nimic pana la ei. Asa o sa fiu si eu (si altii care inca sufera) capabila sa scriu despre bebicii mei.
Scris: 14 Mar 2008, 03:57
de Gemon
Scris: 30 Apr 2008, 10:20
de Anna
Scris: 30 Apr 2008, 15:59
de maria
Scris: 30 Apr 2008, 17:43
de Anna
Scris: 04 Iul 2008, 03:47
de timisoreanca
porcusorii mei, au aproape un an, si ma gandesc cu groaza la momentul cand bella si bianca nu vor mai fi!
e bine ca si aceste animalute sa fie tratate cu respect, si de aceea inclin si eu spre tema legata de parasirea acestei lumi.
Scris: 09 Sep 2008, 17:50
de Anna
m-ai facut sa plang din nou...la asta ma gandesc si eu ff des si ma apuca plansul

Scris: 09 Sep 2008, 18:17
de raluca
Scris: 09 Sep 2008, 21:44
de bianca
mai fetelor...sa va povestesc ceva..
eu am un catel in varsta de 6 ani. era sa il pierd de 2 ori (pe cand avea 2 si 3 ani)...atunci am plans. s-a facut bine si in perioada imediat urmatoare m-am gandit si eu ce va fi cand va muri...si plangeam si sufeream...pana cand am ajuns la concluzia ca mai bine las gandurile negre la o parte si profit de fiecare moment al vietii lui alaturi de noi...deoarece asta va dura cativa ani...iar dupa ce nu va mai fi, voi avea timp o viata sa sufar.
asa ca lasati suferinta din viitor pt acele momente si profitati de fericirea din prezent
va pup dulce!
Scris: 26 Oct 2008, 15:12
de deedee
sunt de acord cu bianca:)