Suzy
Scris: 20 Apr 2011, 22:15
Buna dragi prieteni!
Va consider prieteni mei ca mi-ati fost alaturi in aceasta perioada extrem de dificila. Din pacate ingerasul meu nu a putut fi salvat si acum zburda si topaie fericita printre alti ingerasi. E cea mai trista zi din viata mea! Viata alaturi de ea a fost mai frumoasa, pline de zambete si de bucurii aduse in fiecare zi! Nu am cuvinte sa descriu cat de mult am iubesc si iubesc acest animalut, fetitza mea, pentru ca asa am considerat-o mereu!
Am fost in aceasta seara la cabinetul de langa Caragiale. Din nou doctorul foarte grabit i-a facut doar perfuziile si antibioticul care practic o tineau in viata. Nu mi-a zis pana acum ca nu mai exista sanse si nici nu a fost foarte atent la starea ei, sa o controleze bine. I-am cerut sa-mi scrie ce tratament ia facut, a scris, dar s-a uitat cam ciudat spunand ca el a facut tot ce e mai bun.
Am hotarat sa consult si un alt medic si m-am dus la cabinetul pe teatrului http://www.vetoservice.ro/. unde d-na doctor Ilie Manuela si cu d-l doctor Nicolae mi-au explicat foarte bine tot ce s-a intamplat. D-na doctor a consultat-o foarte bine si mi-a zis ca joia trecuta cand i-a fost ei rau prima data, nu a fost pt ca era racita sau pentru ca era balonata. Din contra, ea nu a fost si nu era nici acum balonata. Mititica mea a facut un atac cerebral si de accea ea nu mai avea orientare. Se invartea in cerc si avea o pozitie stramba. Apoi din cauza ca i-a fost afectat creierasul s-a raspandit rapid, ea nemaiavand nici auz, nici vedere si posibil nici miros. Nu ar mai fi putut sa-si revina. Singura speranta ar fi fost atunci cand s-a intamplat daca ii faceam un RMN si vedem exact cat de afactat era si administram un tratament care este pt oameni, dar pe care nu l-au testat si pe porcuti. Oricum ar fi ramas cu afectiuni, chiar daca si-ar fi revenit. In acest caz, am intrebat daca se mai poate face ceva si am luat pana la urma hotararea sa punem capat suferintei prin care trecea mititica. Se pare ca acest atac l-a avut dintr-o mostenire genetica. Se intampla pur si simplu si afecteaza pana si exemplarere tinere. Doctora imi spunea de un caine care a patit acelasi lucru. Ea a avut organismul foarte puternic si de aceea a rezistat atat!
A fost cea mai grea si mai dureroasa hotararea pe care am luat-o in viata mea, dar nu mai aveam cum sa o chinui atat! O sa incerc sa scanez cele doua fise de la cabinete si sa vi le trimit cumva, eu nu inteleg scrisul asa de bine si nici nu sunt in stare in acest moment de absolut nimic!
Sunt mai impacata acum pentru ca stiu am facut tot ce se putea. Ce ma doare e ca am chinuit-o atata timp cu injectiile, doar pentru ca d-l doctor nu a identificat corect ce s-a intamplat cu ea. Ei au vazut ca nu se mai poate face nimic, dar pentru ca tratamentele sunt scumpe ori pentru a nu-mi pricinui mie o suferinta prea mare, mi-a tot dat sperante si am continuat tratamentul. D-na doctor Ilie a spus ca tratamentul cu vitamine si astea a fost corect, dar ca din pacate a fost o afectiune ireversibila.
Acum cu greu o sa-mi fac curaj, daca o sa-mi fac vreodata sa ma mai leg asa de un animalut asa! ea a fost marea mea dragoste si acum marea mea durere.
Aveti grija de copilasii vostri si iubiti mult! Rasfata-ti si bucurati-va de ei!
Va consider prieteni mei ca mi-ati fost alaturi in aceasta perioada extrem de dificila. Din pacate ingerasul meu nu a putut fi salvat si acum zburda si topaie fericita printre alti ingerasi. E cea mai trista zi din viata mea! Viata alaturi de ea a fost mai frumoasa, pline de zambete si de bucurii aduse in fiecare zi! Nu am cuvinte sa descriu cat de mult am iubesc si iubesc acest animalut, fetitza mea, pentru ca asa am considerat-o mereu!
Am fost in aceasta seara la cabinetul de langa Caragiale. Din nou doctorul foarte grabit i-a facut doar perfuziile si antibioticul care practic o tineau in viata. Nu mi-a zis pana acum ca nu mai exista sanse si nici nu a fost foarte atent la starea ei, sa o controleze bine. I-am cerut sa-mi scrie ce tratament ia facut, a scris, dar s-a uitat cam ciudat spunand ca el a facut tot ce e mai bun.
Am hotarat sa consult si un alt medic si m-am dus la cabinetul pe teatrului http://www.vetoservice.ro/. unde d-na doctor Ilie Manuela si cu d-l doctor Nicolae mi-au explicat foarte bine tot ce s-a intamplat. D-na doctor a consultat-o foarte bine si mi-a zis ca joia trecuta cand i-a fost ei rau prima data, nu a fost pt ca era racita sau pentru ca era balonata. Din contra, ea nu a fost si nu era nici acum balonata. Mititica mea a facut un atac cerebral si de accea ea nu mai avea orientare. Se invartea in cerc si avea o pozitie stramba. Apoi din cauza ca i-a fost afectat creierasul s-a raspandit rapid, ea nemaiavand nici auz, nici vedere si posibil nici miros. Nu ar mai fi putut sa-si revina. Singura speranta ar fi fost atunci cand s-a intamplat daca ii faceam un RMN si vedem exact cat de afactat era si administram un tratament care este pt oameni, dar pe care nu l-au testat si pe porcuti. Oricum ar fi ramas cu afectiuni, chiar daca si-ar fi revenit. In acest caz, am intrebat daca se mai poate face ceva si am luat pana la urma hotararea sa punem capat suferintei prin care trecea mititica. Se pare ca acest atac l-a avut dintr-o mostenire genetica. Se intampla pur si simplu si afecteaza pana si exemplarere tinere. Doctora imi spunea de un caine care a patit acelasi lucru. Ea a avut organismul foarte puternic si de aceea a rezistat atat!
A fost cea mai grea si mai dureroasa hotararea pe care am luat-o in viata mea, dar nu mai aveam cum sa o chinui atat! O sa incerc sa scanez cele doua fise de la cabinete si sa vi le trimit cumva, eu nu inteleg scrisul asa de bine si nici nu sunt in stare in acest moment de absolut nimic!
Sunt mai impacata acum pentru ca stiu am facut tot ce se putea. Ce ma doare e ca am chinuit-o atata timp cu injectiile, doar pentru ca d-l doctor nu a identificat corect ce s-a intamplat cu ea. Ei au vazut ca nu se mai poate face nimic, dar pentru ca tratamentele sunt scumpe ori pentru a nu-mi pricinui mie o suferinta prea mare, mi-a tot dat sperante si am continuat tratamentul. D-na doctor Ilie a spus ca tratamentul cu vitamine si astea a fost corect, dar ca din pacate a fost o afectiune ireversibila.
Acum cu greu o sa-mi fac curaj, daca o sa-mi fac vreodata sa ma mai leg asa de un animalut asa! ea a fost marea mea dragoste si acum marea mea durere.
Aveti grija de copilasii vostri si iubiti mult! Rasfata-ti si bucurati-va de ei!
( e cumplit. Am stat 3 ore peste program tocmai pt ca nu vroiam sa vin acasa. 
