Gemon.ro :: Porcusor de Guineea

Nu pot sa cred ca scriu asta, nici nu-mi dau seama cum s-a intamplat...Zuzu (mai avea 2 luni si implinea 5 ani) tocmai a murit... Infarct, sau oricum ceva asemanator, legat de inima. S-a intamplat foarte repede, am fugit cu el la spitalul veterinar, dar injectiile care i s-au facut nu au mai avut cum sa actioneze, era prea tarziu, dar totusi au incercat...
Poate voi mai scrie zilele viitoare, sunt prea multe lucruri care mi se invalmasesc acum in cap...

Off Nu imi place deloc cand gasesc topicuri despre porcusorii trecuti de podul curcubeu, nu pentru porcusori ma intristez, pentru ca stiu ca sunt bine si zburda veseli veghindu-si prietenii de sus, pe mine tristetea stapanilor, cei care i-au iubit si au trait bucurii cu porcinele plecate ma intristeaza.... Insa nu ai de ce sa fii asa cum esti, mititelul te vede si nu ii place ca esti suparata doar pentru ca nu il mai vezi....el nu e "mort" inca traieste, in cusca, in sufletul tau, in sufletelul porcinei ce i-a fost alaturi mare parte din viata. Daca asculti cu atentie cand e liniste parca auzi ceva ce nu se poate descrie, e tot acolo, e tot cu tine doar ca sub alta forma, gandeste-te ca a fost un porcusor norocos cat a fost aici, pentru ca a avut parte de dragoste si ingrijire si mult rasfat la care toti porcutii petshopisti sau pur si simplu cu un stapan rau l-ar visa. Sunt alaturi de tine, sper sa treci cu bine peste toata schimbarea asta si sa fii cat mai tare, asa cum sigur isi doreste si el.

Cat as vrea sa pot privi lucrurile asa, dar partea negativa predomina si nu pot scapa de ea. Poate doar timpul s-o mai amelioreze, cum s-a intamplat cu Bellutza...
Ma tot gandesc ca in dimineata de sambata am observat ceva la el, se misca, dar nu fugea cum obisnuia el sa faca. A trebuit sa ma duc eu la el sa vad, nu-i e foame, ca nu mai venea in colt de bunavoie, desi de mancat a mancat, doar ca acum imi dau seama ca asta a fost un semn precursor, de care daca mi-as fi dat seama si-as fi fost imediat cu el la vet, nu abia cand am vazut stupefiata ca nu se mai tinea pe picioare, l-am fi putut salva.
Cusca lui e acum goala si ma doare sufletul, nici n-o pot privi, doar asa, cu coada ochiului...Cand plecam la scoala dimineata, ca acum, obisnuiam sa pun fan si apa in 3 locuri, nu in 2. La fel si cu portiile de mancare. Am o greutate in piept oribila.

Sa te odihnesti in pace zuzu, dormind intr-un maldar de fan!

Condoleante...