Acum aproximativ doi ani, pe cand eu era la tara, veneau acasa cei doi perusi (tot ai mei) Coco si Rica. Dupa ce a trecut vara, parintii mei s-au sucit din nou si au zis ca trebuie sa dau perusii. Am gasit stapani - familia colegei mele -, i-am dus la noua casa si dupa un an au avut si primii puiuti. Din cauza ca nici eu si nici colega mea nu avea experienta in cresterea puilor, primii 3 au murit (unul a murit din nepasarea doamnei doctor Ionescu*). Dupa ceva timp, au facut iarasi un puiut, Bibi, care acum este mare si sanatoasa. Apoi, Ramona, fosta mea colega, s-a mutat definitiv in Italia si mi-a inapoiat pe Coco, pe Rica si pe Bibi, impreuna cu 3 oute. La 2-3 ore dupa ce a plecat Ramona de la mine, a iesit si pimul puiut, era zgomotos, uratel si roz, fara pene. La cateva zile a fost urmat de alt puiut, apoi de altul. In primele nopti nu am dormit. Le numaram fiecare "ciripitura" si tresaream la orice zgomot mai ciudat. La inceput, mi-era groaza sa-i ating. Incet, incet, i-am luat in mana (pentru a le face curatenie in cuib), ii mai luam in patura, ii mai puneam sa doarma cu mine... Ma rog, restul povestii este plictisitor, nu ca inceputul nu ar fi la fel. Sa trecem la ceva mai interesant: poze!
1. O poza cu bebelusii.
2. Tot ei.
3. O poza cu mami.
4. Si una cu tati.
5. Hai si una cu Bibi.
Poze cu bebicii la somnic.
Hedwig este al meu. A iesit din out pe 07.07.2010 si a fost crescut de mine. O poza cu el
:
Din aceeasi serie, pentru ca au venit pe geam pe rand:
*Am fost cu Survivor si Yoyo la doamna doctor Ionescu. Am ajuns, era liber. Ne-a intrebat despre ce animale este vorba, am pus puiutii pe masa, s-a uitat la ei (fara sa-i atinga) si a zis ca lui Survivor nu-i da nicio sansa. Ne-a vandut niste vitamine si cand am ajuns acasa sa i le dam, s-a zbatut in mainile noastre si a murit.
