Avea aproximativ 6 ani sau pe aproape ieri, 28.10.2010 cand a cedat, nu a mai putut sa lupte. A fost un viteaz, a rezistat timp de o saptamana, nu credeam ca ar putea. Din pacate nimeni nu a stiut exact sa imi spuna care e diagnosticul: a inceput cu inapetenta, constipatie, lipsa urinei. A ajuns dupa cateva zile sa nu mai manance deloc, ne-am lutat cu hrana din seringa; am fost la nu mai putin de trei medici cu el, la ecografie, radiografie, si tot degeaba.
Imaginile cum el sufera si plange de durere ma urmaresc si acum si nu am liniste.
Stiam ca e deje spre batranete dar niciodata nu am crezut ca voi fi nevoita s ail privesc cum se zbate vrand sa traiasca (era evident ca vrea!) si nu il pot ajuta.
Drum bun Gandacel si la revedere, stiu ca ne vom revedea, pana atunci, te rog sa ma ierti!!!!!!!
































Chiar sper asta pentru ca uneori ii vorbesc inca si imi e atat de dor de el.