Asta sper si eu, sa fi fost fericita si constienta de iubirea pe care i-o purtam si i-o vom purta mereu. Si sper sa ne ierte ca am chinuit-o cu opertatii, injectii si tot asa dar noi doar am vrut sa o salvam. Macar acum suntem impacati ca am facut tot ce am putut. Singurul regret e ca nu am fost alaturi de ea atunci cand a "plecat", dar poate asa si-a dorit... Prima porcuta care ne-a murit si-a dat ultima suflare in mainile noastre si sincer a fost mai grea despartirea asa...
Aceasta era ea:
Ma bucura gandul ca acum e langa fiica ei (cea care ne-a murit in prealabil) si poate se joaca si-s fericite impreuna.
Pa pa Bashi si Dumi (fetili, cum le alintam noi)... Ati fost si veti fi mereu un capitol fericit si frumos, chiar daca tragic la final, din vietile noastre. Si chiar daca mereu vom avea porcusori nimeni nu va va inlocui. Sa va jucati frumos cu ingerasii si sa fiti cuminti, ca nu pimeste fetili papa daca-i obraznicute
Va pupa tati si cu mami fetite frumoase 
*dezacordurile facute sunt intentionate, dar mereu imi place sa ma prostesc cand vorbesc cu ele.
Impreuna:
Si un video:
